1. IN CALEA NORILOR

Dimineti incep sa creasca, sa creasca
Fluturi mii se-aduna-n prag de zi
Pe covor de flori stau sa priveasca
Prin stropi de roua-n zori
Zbor de cocori.

Ne cheama stele si iubiri,
Ne cheama vise si-mpliniri,
Ne cheama timpul ce va fi...

Zborul anilor uitati de vreme
Vine dintr-un sir de veacuri lungi
Ce-au ramas aici, cantate boeme
Pe piscuri unde vrei si tu s-ajungi..

Ne cheama stele si iubiri,
Ne cheama vise si-mpliniri,
Ne cheama timpul ce va fi...

Noi - stam in calea norilor

Daca vrei sa vii din nou la mine,
Daca vrei sa ne gasesti, la asfintit, la rasarit,
Nu e nimic de zarit... decat norï..


2. ZORILE

Am trimis, spre cer o chemare
Spre soarele indepartat.
L-am trimis, iar prin noaptea ce tresare
Vad cum zorile s-au asezat.
Umbrele se aprind, chiar si timpul n-are timp,
Sa-nteleaga ce s-a intamplat.
Caci ceru-i plin de sclipiri,
Toate florile spre cer - se-ntind spre soarele
Ce le-a chemat.

Am ales, din cer o floare,
Zorile s-au bucurat.
Cer senin - un zambet si-o floare
De mult noaptea a asteptat.
Noaptea s-a ascuns pe cer, la margini de pamant
Cu clipe ce s-au scuturat.
Iar lumina ce se-nbina in fosnete de vant,
Ramane-n cerul infierbantat.

As vrea acum, sa pot cuprinde
Zorile! (x3),
Hei, hei!
Zorile! (x3)


3. ALBINA

Aripa noptii - nu se mai zbate,
Ziua-si trimite zorii spre noi,
Solzii lumini, scad peste noapte,
Vin peste lume cu aur, ploi.

Florile intreaba - ce se-ntampla?
Ca tot polenul a fost furat,
Isi duce marul, floarea la tampla
Si nu se arata cel vinovat!

Ploaie de aburi, ploaie divina,
Razele tale nu o pot opri!
Pe fericita, mandra albina
Ce are polenul si rasul si...!

Ce fericita-i!
Mandra albina!
Ce fericita-i!
Mandra albina!