* DISC

1. CEASURI RELE

Ceas rãu… rãu ceas…
În miãz de noapte,
La rãscruce se aseazã
De cãrare mi se agaþã.

...în cerc deschis...
...si-n mijloc sad...


2. ÞESARUL DE LUMINI

În arc de vînt, trezesc un gînd
Ce suflã-n zare desteptare...
În rîu de salbã selenarã
Curge soma vesniciei
Pe drum bãtut cu piatra rarã.
Scãldat în spume ancestrale
Încãlzit rubinul varsã
Prin duh de foc cu limba arsã,
Pe loc trecut de noapte lungã,
În timp bãtrîn si fãrã umbrã.

În arc de vînt, trezesc în gînd,
Din ceaþã-nflãcãratã un trup
Sorbit din stele siderale,
De soi de plasmã neînchegatã,
Din fir de apã fermecatã.

Prind dorinþã-n arc de vînt
S-o sufle-n forma ce va sã vie.
De pãmînt sã prindã trupul,
Ca din vis sã se iveascã
Iar din pãlmi sã nascã faptã.


3. PRIMUL OM

Si unde vara cade într-o joi
Acolo eu o sã mor
Ori buni, ori rãi, tot un mormînt!
În vînt…


4. CUNOASTEREA TÃCUTÃ

Atîrna cerul, de sus pãmîntul
De sub rãdãcini, agãþat de glie,
În funie dreaptã întinsã-i zarea
si prinde-n colþ de cer vãzduhul.

Îndreptat e ne-rostitul de necrezut,
Descãtusat e ne-vorbitul dãscãlit,
...departe de tot...
Acolo unde înþelepþii se aseazã
La veacul de somn.

În urmã si-a urmat chemarea
În umbrã i-a fost mereu zarea.
...departe de tot...
Acolo unde toate gîndurile mor...

Sã lãsãm cuvîntul sã doarmã ...
Lipsind de vorbe, mutã-i mintea,
Seninã-i fruntea...

Gînduri curg, si acoperã lumea,
Ghem de fire înnodate,
Se în-coardã si a-coardã
În tot ce-i fals si nu vibreazã.

Cînd fãcutul nefãcut,
Ce-a trecut prin netrecut
A zãcut si-a petrecut
Prin fãr' de loc,
În fãr' de vreme...

Ochii înceþosaþi si tulburi,
De-o mare de semne,
Ce-n van presarã înfãþisare,
Înecînd privirea
Si-nrobind vederea
De a sa lucire.

Sã lãsãm cuvînt sã doarmã,
Oblojindu-si lumea-i surdã...
Îndãrãt de oarbe semne
Rînduiascã peste timpuri
Cu tîlc rostit si tãinuit,
Iscãlit în chemãri de veghe
Pînã-n cea din urma moarte.

Si unde vara cade într-o joi
Acolo eu o sã mor
Ori buni, ori rãi, tot un mormînt!
În vînt…


5. ÎNARBORAT

În sînul venelor pãmîntului,
Cad în hãul de sub care,
Foc ascuns sub încuietoare;
Focul viu, mereu nestins,
Strãpunge trupul chinului
Arzînd Gemma tãinuitã
Þintuind în vîrf de spadã
Sã despartã despãrþitul,
Sã înnoade înnãditul.

În ochi de ape subterane
Picurînd sclipirea,
Rostogolesc cristale
Din roua lacrimilor ascunse.

Cap, vas cu gînduri neînsemnate,
În clocot prinde sã se spargã
Si împrãstie înflãcãrate
Scîntei de-nsufleþire amarã.
Din sudoarea frunþii lor
Întru schimbare sã se iveascã
Strop de apa cristalinã...
Sã-ntoarcã mãiestritul, cristal din apã
De fãpturã pãmînteascã.

Deasupra adîncului în nechemare,
Duh purtat peste înflãcãrate
Ape întunecate,
Sã se coboare si sã-nconjoare
În chip neobisnuit pe om,
Cît mai adînc crestînd
Pînã-n lipsa de înfãþisare.


6. DEDESUPTUL

(Instrumental)


7. NORILOR

Pãtruns de nãzuinþã
Astern un trup din nou,
Si pieptãn fire luminoase...

Sunt primul om ce þese lumina,
Sunt primul om ce-si þese lumea,
...cu vesmînt de sclipire surã,
De curînd aprinsã-n a luminii umbrã...

Cufundat în nerostire
În tãcerea tuturor,
Deslusit, în fel de nedeslusit.
Însemnat în sensuri,
Pline de-nþelesuri.

Sunt omul ce re-nnoieste
Din fiara înflãcãratã
Înãlþat spre vultur.
Untdelemnul ce nu arde
Si smaraldul ce prinde
Împãtimirea sufletului.

Mãsura, ce cîntãreste lumea
Prin judecata linistitã;
Judecata ce nu judecã.
Lumina ce se strînge
Ca-ncordare a duhului,
În voinþa fãr' de dorinþã.

Ochi de lapte,
Plin ochi de forme...
Clãtit în patru colþuri,
De car' se prinde lumea,
Spãlat de cenusã în mierea soarelui
Înnodat cu nimb de netezire.

Topesc în mine mierea veche,
Roua sumbrã de sub pragul
Asfinþitã casã, în capãt ei,
Asfinþitã, ca sã încapã tei,
...din cele patru colþuri...
Altoind în mine, cu soi ales
Las sã prindã roade,
În trãiri si glas cu chibzuinþã.
Fãrã asteptãri, îndrept,
Si-mi drãmuiesc rãbdarea.

În tot ce-i vis si asteptare…
Strîngem comori în semne,
Sã cufundãm în noi adînc trãirea,
Ca „eu” sã nu mã spulber,
Ca „eu” sã nu mã uit,
Sã nu piarã a mea oglindire,
Ca lumea-ntreagã sã nu se piardã.


8. DE PIATRÃ

În gol mã vîntur nimicniciei,
Fãrã însemnare se sorb prãvale…
Vînturat ce-n zãri se stinge,
Fãrã cruþare,
Tot ce-i dor si înclestare.

Un sir foit se rãsfoieste,
Un ghem de vise încolþeste.

Tãrîm strãvechi rãscolit de miraje,
Unde clipele-mi pier
Cînd mijlocu-mi se cascã-n zare.
…si înãuntru-mi se goleste
Despletit de sfori de fel
Ce viscolesc nemãrginirea.

Golitoarea ce seninã muscã,
Soarbe seva ce-a scãzut în vine.
Uscat vînt crapã cerul... gurii
Ce scuipã vãpãi de viu foc în beznã.
Despleteste... mãrunþit...
Grãbit, cãtre nimic rãsfirat...
Încetinit se mistuie, dogorind de jale
În nimicnicia ne-nsufleþitoare.

Vãrsãtoarea ce-n formã toarnã stele-ncinse
Ce-ntoarce necuprinsul si-i reda suflarea.
‘nmulþit si preamãrit
Înãlþat în pîntec scapãrã scîntei...
Mãnunchi mãiestrit si dibãcit de-nrosire
Glorie, ce-n om îsi gãseste firea.


9. CEL DIN URMÃ VIS

Despicã-mi oglinda de dincolo,
Cu a ochilor ascuþime...
Chip ce neclintit se asterne-n sine.
Þintesc lumile, întorc luminile
Liniste lãuntricã se dezveleste
Dincolo de a minþii serpuire.

Despic cãrarea nerostirii, prãbusitã-n nemiscare
Umblet prin suflet pe sfori de nepãsit.
Cuvinte surde croiesc prin minte,
Nori de vorbe îndeasã neîncetat
Zumzãind cu sunet aspru.
Cãtre stînga rãsucesc privirea
Ce strãpunge scutul lãuntric, tãcere
Cuprins de eterna negîndire.

Calmã adiere ce de dincolo mã trage
De-a curmezis de lume, purtatu-s de zefir
De la începuturi cãtre nadir
Înþelept domnit, alunecînd ca prin vis,
Albind întunecaþii mei strãmosi de stîncã.

Despic puterea,
Cu a ochilor asprime,
În mãduva bradului de veci,
Si cum stau înaintea-mi,
Înghiþit neantului
Înãuntru-mi privesc
Asa aproape de mine,
Strãluminat de cel ochi, mãiastru
Si Însumi sunt.


10. HORA SOARELUI

Un pas adînc, cerul deschide
Si-n hãul de dedesubt,
M-arunc, si soarele mã prinde

Cum munþii se rãsun, soimii se adun,
Codrii se trezesc, frunzele soptesc,
Oasele trosnesc, stelele sclipesc, si-n cale se opresc
Na mesa de doi lai munþi
Împlini de arbori fãrã frunzi
Între pietre nearse de soare
În lemne neroditoare
Lîngã tãul fãrã fund
Cu toiag despic cãrare
Ce mã poartã-n hãu de naltã zare

Þes soarele-n cãmasã, în aþã fermecatã
Chibzuitã si trufasã, cu gînd drept legatã

Iesi soare din soare
Iesi soare spurcat, iesi soare necurat
Si cu mîndrã sorã lunã,
Leagã cununã, cununã legatã
De horã si soare, din cer pînã-n zare

De dincolo dã cer
Dinapoi de lunã
Din-afar de soare
Dintr-odatã am fãcut înc-o lume nouã
Din nimic!


11. Al Doilea OM

(Instrumental)



* DVD

1. CUNOASTEREA TACUTA (VIDEO CLIP)

(Same lyrics as in track 4 in CD-album)


2. NORILOR (VIDEO CLIP)

(Same lyrics as in track 7 in CD-album)


3. PRIMUL OM (SLIDESHOW)

(Same lyrics as in track 3 in CD-album)


4. III (VIDEO CLIP)

Colo-n jos catre apus, soare nu-i pe cer in sus;
Ci e nor s-ntunecime, unde muntii varsa foc,
In ogasu din adinc, da fiara rau pazit,
Da naluca, umbra... ocolit.
Natotu, al din tat facut!
Vara-ncuiata, n-codru dasfrunzit.
Vilva padurii, glasu zmeilor, flacara tuna,
Dupa cer ascuns da luna; plina luna.
Si pe suieru vintului, din fundu pamintului
Sura Boghii cind racneste, tat Apusu cotropeste,
Virfu Retezat da munte in cea parte jar arunca,
Lumea-ntreaga o vrajeste, spiritu cum navaleste.
Colo intre Alb si Negru Cris, Codru Muma sa inalta,
Vajnice mioarele haladuiesc-l, peste vai da munti maiestri,
Magura cea Vinata, intr-o clipa-o bintura.
Si cind baciu incet s-hodineste, intre brazi, carari si pajuri,
Barba-n boata s-o propteste, oile ii sint prin preajma, in Barsa Cohanului.
Tat pamint da sub cutremura, tulburi izbucuri imprejur tisnesc,
In adinc, in vajnice palate, apa navalnic razbate, modelind pamint si piatra.
Singe d-al naturii-ntrupat.
Sus pe Cerna-n sus, prin muntii carunti,
Prin brazii marunti, prin fagii da munti,
S-aud brazii suspinind si fagii murmurind
Cind vineaza muntii. Muntii, Bucegii!
Bratu-i buzdugan, mintea arunjan.
Vintu il hranea, apa-l imbraca, focu il pazea, da pamint ferea.
Si la moartea-i, cadea-va o stea,
Un brad rasarea, drept din fruntea-i, inalta.
In padurea bradului, bradului viteazului,
Brad ma-nalta, purta,
Da tat ma dascatusa, d-asta lumea.
Si brad sa fie! D-aci in vecinicie!
Negura-nchegata si dascatusata, da dincolo lin purtata, asezata...
Da pa bradu codrilor, din sus virfu muntilor
La stina da sub piatra deasa, cu poiana-ntunecoasa
Unde izvora 'neghetata Naruja cea blastamata, intre nalte drepte stinci
Pa loc magic inconjoara, noaptea ce lin coboara...


5. VAZDUH (VIDEO CLIP)

Vazduh innegrit de munte
Innegrit pamint de brad
Inghetat adinc de apa
Mugur de codru galbind
Lume de apus trezind!
Haita de lup codrul brazdind
Lung si-n lat haladuind
Adinca urma de singe adulmecind.
Si cind falnic zimbru plaiul colinda
Creasta muntelui pasea,
Gheara de soim in adinc cresta
Negru si napraznic singe
Din adinc tisnea, urlind.
Vesnicul spirit pagin

Loc pohtit si potrivit!
Asezat.

Unul, asta, el, cel, ‘sa era
Aicea-i el de-antregului a lui (pamintului),
Si el (pamint) e pe de-a lui de-a intregul,
Si el de tat, intreg pierdut intr-insul ii
Vazduh, plai, pamint, tinut intreg
Intr-ins se contopesc, mugesc, se nasc amu.

Si cind palosul-i strafulgera,
Mina-i piatra o sfarima,
Iar sageata-i mijlocul izbea
Pumnul capul descropea
Si-adincul deodata se deznegurea
Gindul in adinc pocnind
Spiritul descatusind.

Singele varsat, de om
Semn; chibzuit si potrivit
Din adinc de dincolo venit
Si-n acelasi loc sfirsit.

Nesfirsit, descatusat.


6. BRUIESTRU (LIVE IN BUCAREST, MAY 2003)

(No lyrics available)


7. IIII (LIVE IN ZELLA-MENHIS, APRIL 2004)

In padure urla lupii, ger napraznic sa porneste
Tat in cale inlemneste, impietreste si topeste.
Colo sus la nalt da munte, neaua-i d-un genunche,
Vintu cind a bate, prin oi o razbate.
Drept viteaz, sub namete-m sta, baci batrin imi asculta
Daspre tat si toate, intelept il invata,
Ciinele si fluieru alunga-ncet doru, dor da tat si toate
Al de-a lumii date.
D-afara crivatu mugeste, neaua cum cerneste
Intunericu patrunde, neagra noapte inconjoara tat.
Gadinet incet isi misca gitu...
Si dodata... sa porneste!
Haita lupului, chiar din Luparie!
Ceru inghetat si negru, da indata-l trece.
Buturuga, ruga; si bustean. Fa da lumineaza,
Lemnu strimb ce foc-l indreapta,
Cu-a ta putere, si intelepciune, da ma dumireste.
Jos pa deal da vale, 'nalta vale,
Unde cercu-nconjoara, 'nconjoara si dasparte
Ce-i d-afara, da ce-I. Ii! D-al lupului. Si bradului!


8. WORDLESS KNOWLEDGE (LIVE IN MUNCHEN, NOVEMBER 2005)

Sol Ler Sol
Sol Argent
Sol Flu
Sol Faur Alchimia

My eyes were glimmering behind the mirror
As my face still stands in front of myself.
I change the worlds, I switch the lights.
An unspoken rule lies beneath my will
To shield my silence from within

Crossed is the space from within.
Between my mind's concentricity and beyond,
From there the great unknown is purling!
I turned to left my sense of seeing
Where drawling dwells in dull stillness
I felled awake into profundity
In a thoughtless perennial state.

A gentle wind drifting me to the other side
Makes my soul wander through the ancient stones,
Under the hermits of old reigns,
Sought visions enriched my wisdom
Through Sabian symbols I step and gain
The maturation of my aim.

I Crest the Strength,
Into the Depth of Kosmic Tree
And as I Stand, in Front of Me
Universe's Hollow Swallows Me
I Watch Within, the Depth of Me
And as I Stand, so Close with Me
My Eye's Trans-lucid
I am One With Myself.


9. NEGURA BUNGET (INTERVIEW, FEBRUARY 2006)

(Interview)